Pe măsură ce speranța de viață a populației crește, crește și numărul fracturilor de șold. Atunci când o persoană își fracturează șoldul, nu este vorba doar de o fractură simpla de os, acesta se poate transforma într-o afecțiune care poate influența viața pacientului. Există potențiale complicații generale care pot apărea în urma unei fracturi de șold, de aceea este necesară o muncă de echipa multidisciplinară care să fie inplicată în tratamentul acestei afecțiuni pe lângă medicul ortoped (medic urgentist, anestezie, cardiologie, radiologie, fizioterapie, kinetoterapie….).

Ce este articulația șoldului?

Pentru o înțelegere mai bună a fracturilor de col femoral este important să fie cunoscută anatomia soldului. Zona colului femoral este porțiunea de femur cuprinsă între capul femural și masivul trohanterian, in interiorul capsulei articulare, fapt care influențeză evoluția fracturii.

Această zonă este intracapsulară, adică în afara capsulei articulare a șoldului, ceea ce influențează vindecarea și tratamentul.

Din punct de vedere biomecanic:

Colul femural funcționează ca un fel de punte între capul femural și diafiza femurală. .
Colul femoral preia și transmite:

• greutatea corpului → de la bazin spre femur
• forțele musculare → în special ale gluteilor și iliopsoasului
Această zonă este supusă unor forțe de compresiune, forfecare și torsiune

La vârstnici:
• Cădere de la același nivel pe partea laterală a șoldului (cel mai frecvent)
• Oase fragile din cauza osteoporozei, astfel încât un traumatism minim poate produce fractura

La tineri:
Traumatisme de energie mare:
• accidente rutiere
• căderi de la înălțime
traumatisme sportive severe etc…

• Osteoporoza (cel mai important factor)
• Vârsta înaintată
• Tulburări de echilibru
• Boli neurologice (Parkinson, Sechele AVC, …)
• Tuburari psihice (Demență, B. Alzheimer, …)
• Tulburări de vedere
• Scăderea masei musculare
• Polimedicație (somnifere, sedative)
• Mediul casnic nesigur (covorașe, iluminare slabă)

• Durere intensă în zona șoldului, iradiată spre coapsă
• Incapacitate de sprijin pe membrul afectat
• Picior scurtat și rotat extern
• Sensibilitate la palpare în reagiunea șoldului
• Limitarea severă a mobilității active și passive

Pentru o diagnosticare corectă a fracturii de col femoral este necesar transportul pacientului la camera de garda a Unității de primire Urgență. Cea mai frecventă metodă de diagnosticare imagistică pe lângă examenul clinic este radiografia de șold. Radiografia va permite, de asemenea, medicului curant să clasifice fractura și ce metodă de tratament să aplice.

Există și sitauții în care fractura nu este vizibilă pe o simplă radiografie față și profil efectuată în UPU, motiv pentru care este necesară efectuarea unui examen CT (aeastă investigație se face doar in situații excepționale și la indicația medicului ortoped sau medic urgentist). Pe lângă diagnosticarea fracturii de șoldcol femural, în vederea unei intervenții chirurgicale este necesară pregătirea preoperatorie a pecientului. Aceasta poate necesita efectuarea unor analize de sânge, electrocardiograme (ECG) și a altor teste precum și consulturi interclinice.
În orice etapă de pregătire preoperatorie dacă aveți întrebări este foarte important să vă adresați personalului medical implicat în îngrijirea dumneavoastră.

Tratamentul depinde de vârsta pacientului, tipul de fractură, gradul de deplasare, nivelul de activitate al pacientului, starea general a pacientului din punct de Vedere medical. În tratamentul chirurgical al acestei fracturi există două mari direcții:
• Osteosinteză (fixarea osului)
• Artroplastie totală sau parțială de șold.
Clasificarea Garden are 4 grade, de la fracturi fără deplasare stabile la fracturi cu deplasare - instabile. Acesstă clasificare este cemai utilizată clasificare în tratatemntul fracturile de col femural.

Garden I – Fractură incompletă, impactată în valgus

  • Fractură incompletă sau impactată
  • Stabilă
  • Vascularizația capului femural este, de obicei, păstrată
  • Risc mic de necroză avasculară

De obicei tratată prin osteosinteză.

Garden II – Fractură completă, fără deplasare

  • Linia de fractură a colului femoral este completă, dar fragmentele ososase nu sunt deplasate
  • Stabilă
  • Vascularizația este încă bună
  • Risc moderat de necroză

Se tratează tot prin osteosinteză, pentru a preveni deplasarea ulterioară.

Garden III – Fractură completă, cu deplasare parțială

  • Fragmentele sunt deplasate, dar contactul între ele încă există
  • Instabilă
  • Vascularizația capului femural este afectată semnificativ
  • Risc mare de necroză avasculară

La tineri: reducera focarului de fractură + osteosinteză
La vârstnici: artroplastie (proteza de șold)

Garden IV – Fractură completă, cu deplasare totală

  • Fragmentele sunt complet separate
  • Foarte instabilă
  • Vascularizația capului femural este  compromisă
  • Risc foarte mare de necroză avasculară și pseudartroză

La tineri: se încearcă reducere urgentă
La vârstnici: artroplastie (hemiartroplastie sau proteză totală)

1. Tratamentul conservator
(fără operație)
Această metodă terapeutică este folosită doar în situații excepționale

• pacienți cu afecțiuni medicale asociate care reprezintă un risc operator crescut pentru pacient, pacienți cu care nu pot respecta indicațiile postoperartorii
De obicei implică:
• imobilizare la pat
• mobilizare precoce în limita pragului dureros al pacientului, fără sprijin pe piciorul operat

Această metodă terapeutică este de evitat datorită riscului mare de complicații (escare de decubit, peneumonii, infecții urinare, tromboze venoase etc)
2. Osteosinteza de col femural
Obiectivele osteosintezei
• Păstrarea capului femural
• Stabilitate suficientă pentru vindecare
• Prevenirea necrozei avasculare
• Mobilizare precoce

• Cea mai folosită metodă în fracturile stabile.
• Minim invaziv
• Compresie interfragmentară
• Păstrează vascularizația

Hemiartroplastia este o intervenție chirurgicală prin care se înlocuiește doar capul femural, nu și acetabulul. Practic este o component protetică care se articulează acesta articulează cu cavitatea acetabulară.

Scop:
• mobilizare rapidă
• Reduce riscul de complicații ale imobilizării (tromboze, pneumonii, escare)
• Evită riscul de necroză avasculară
• Durere postoperatorie mai mică decât la osteosinteză în fracturi instabile
• Timp operator mai scurt decât artroplastia totală de șold
Fixarea stemului femural: cimentată vs. necimentată

Cimentată:
• Fixată cu ciment acrilic
• Stabilitate imediată
• Ideală pentru os osteoporotic
• Foarte folosită la vârstnici

Necimentată:
• Are suprafață poroasă pentru osteointegrare
• Necesită os de calitate bună
• Folosită mai rar la vârstnici

Artroplastia totală de șold (THA – Total Hip Arthroplasty) este una dintre cele mai importante și mai frecvente intervenții chirurgicale din ortopedie, iar în contextul fracturilor de col femural reprezintă o soluție bună pe termen lung la pacienții activi.

Componenta femurală (stem femoral)
• Tijă introdusă în canalul femural
• Cap protetic (metal sau ceramic)
Componenta acetabulară
• Cupă metalică fixată în acetabul
• Inserție (liner) din: polietilenă, ceramic, metal (mai rar în prezent)

Cimentată:
• Fixată cu ciment acrilic
• Stabilitate imediată
• Ideală pentru os osteoporotic
• Foarte folosită la vârstnici

Necimentată:
• Are suprafață poroasă pentru osteointegrare
• Necesită os de calitate bună
• Folosită mai rar la vârstnici
Proteze hibride
• Femur cimentat + cupă necimentată sau invers
• Combinație foarte rar folosită
Contactează-ne pentru o consultație de specialitate
© 2026 DR. SOPON
Powered by
Scriptics